Memorie, LLM, sentimente

+ multe resurse de citit in liniste, la final de vara

“Ține minte. Știința de a memora și arta de a uita”

Aceasta este cea mai bună carte de introducere în știința memoriei pe care am citit-o (face cât un an de facultate de psihologie) - de Lisa Genova, apărută la Editura Trei (9/10).

Explică toate noțiunile fundamentale într-un mod ușor de înțeles, cu exemple concrete, cu sfaturi practice și bine ancorate în cercetarea științifică actuală.

O recomand călduros oricui, deoarece toți avem nevoie să înțelegem cum ne funcționează mintea și memoria.

Câteva citate care mi-au plăcut în mod deosebit:

• “Crearea unei amintiri îți modifică - literalmente - creierul. Toate amintirile sunt rezultatele unor modificări fizice permanente, produse în creier ca reacție la ceea ce ai trăit.”

• “Amintirea se creează în 4 etape:

Codarea. Creierul tău înregistrează imaginile, sunetele, informațiile, emoțiile și sensul lucrului pe care l-ai perceput și căruia i-ai acordat atenție și le traduce pe toate acestea în limbaj neurologic.

Consolidarea. Creierul tău leagă ansamblul anterior neconectat de activitate neuronală într-un tipar unic de conexiuni asociate.

Stocarea. Tiparul de activitate este păstrat în timp prin modificări structurale și chimice persistente ale acestor neuroni.

Recuperarea. Prin activarea conexiunilor asociate poți acum să evoci, să-ți amintești, să cunoști, să recunoști ceea ce ai învățat și trăit.”

• “Așadar, orice informație nouă pe care o percepi și căreia îi acorzi atenție, pe care o consideri interesantă, deosebită, surprinzătoare, folositoare, semnificativă sau, mă rog, memorabilă, va fi procesată de hipocampul tău pentru a fi consolidată într-o amintire.”

• “Hipocampul continuă să activeze în mod repetat părți ale creierului implicate în ceea ce este destinat amintirii până când acele părți se transformă, legate între ele, într-un tipar de activitate stabil, conectat.”

• “Spre deosebire de percepție și mișcare, care sunt localizate în anumite regiuni din creier, pentru stocarea amintirilor nu avem neuroni specializați sau un cortex al memoriei. […] Nu există o «bancă de amintiri». Amintirile de lungă durată nu se găsesc la o adresă anume din creier. Amintirile sunt stocate în creierul tău ca tipar al acelei activități neuronale care a fost stimulată când ai trăit sau învățat prima oară un lucru.”

• “Amintirile există fizic în mintea ta, sub formă unei rețele neuronale de asociații.”

• “Tiparul de activitate observat cu ocazia unei scanări a creierului, când cineva își amintește o fotografie anume, este aproape identic cu tiparul de activitate creat în momentul în care persoana respectivă privește fizic fotografia.”

• “Amintirea este ca o vânătoare de comori asociativă, o muncă de restituire care presupune activarea multor părți disparate, dar conectate ale creierului. Evocăm amintirile, nu le vizionăm. O amintire se recuperează atunci când un fragment al ei este stimulat, ceea ce declanșează activarea circuitului conectat al amintirii.”

• “Sesizezi și reții doar lucrurile cărora le acorzi atenție.”

• “A fi atent presupune un efort conștient. Activitatea cerebrală nu este setată să acorde atenție. Creierul tău neatent e cu gândul aiurea, visează cu ochii deschiși, e pe pilot automat, iar la asta se adaugă un fond permanent de gândire repetitivă. În starea aceasta, nu poți crea o amintire. Dacă vrei să memorezi ceva, trebuie să-ți pui creierul în funcțiune, să te trezești, să devii conștient și să fii atent.”

• “Din moment ce reținem lucrurile cărora le acordăm atenție, am face bine să avem grijă la ce anume ne concentrăm. Optimiștii sunt atenți la trăirile pozitive și, drept urmare, acestea sunt evenimentele care se consolidează în memoria lor. Când ești deprimat, este mai puțin probabil să ți se consolideze în memorie evenimente fericite sau experiențe plăcute, fiindcă fericirea nu este în concordanță cu dispoziția ta. Nici măcar nu remarci momentele însorite, când te concentrezi doar asupra norilor întunecați. Găsești ceea ce cauți. Dacă în fiecare zi cauți magia, dacă ești atent la momentele de bucurie și admiratie, poți să captezi aceste momente și să le consolidezi în memorie. În timp, naratiunea vieții tale se va umple de amintiri care te vor face să zâmbești.”

• “Astăzi trăim în permanență conectați și mereu pe fugă, atenția ne este fără încetare distrasă. Telefonul, Facebook, Twitter, Instagram, notificările, e-mailurile, gândurile neîntrerupte - toate îți fură atenția și, într-un sens mai larg, memoria. Minimalizând sau înlăturând lucrurile care îți distrag atenția, îți vei îmbunătăți și memoria. Somnul suficient, meditația și puțină cofeină (nu prea multă și nu cu mai puțin de douăsprezece ore înainte de culcare) combat cu eficiență distragerea atenției și pot îmbunătăți capacitatea de concentrare și, drept urmare, capacitatea de a crea amintiri de lungă durată.”

• “Ceea ce ai în acest moment în câmpul conștientei se numește memorie de lucru. […] Aceasta este memoria momentului prezent. Este un spațiu de depozitare limitat și temporar din cortexul tău prefrontal, suficient pentru imaginile, sunetele, mirosurile, gusturile, emoțiile și limbajul prezente în acest moment. Lucrează încontinuu, pentru a reține lucrurile pe care le trăiești și la care ești atent, doar atât cât să decidă dacă le vei mai folosi sau nu.”

• “În memoria de lucru putem reține doar șapte, plus sau minus două lucruri, între cincisprezece și treizeci de secunde.”

• “Memoria musculară este acea memorie dedicată aptitudinilor și proceselor motrice, coregrafia după care faci ce faci. Memoria musculară este inconștientă, ea se află sub pragul conștienței.”

• “Consolidarea amintirilor musculare necesită o activare repetată, prin exercițiu îndelungat și concentrat.”

• “Ceea ce faci în mod repetat îți modifică creierul, după care creierul transformă modul în care îți miști corpul.”

• “Lucrurile pe care le știi, așa-numita «memorie semantică», reprezintă memoria cunoștințelor pe care ți le-ai înșușit, a datelor despre viața ta și despre lume. Și poți evoca aceste informații fără să-ți amintești detaliile procesului de învățare în urma căruia ți le-ai înșușit.”

• “Amintirile despre ce s-a petrecut, despre informații cu un aspect personal, local și temporal, sunt numite amintiri episodice. Aceste amintiri episodice sunt cele pe care le evoc. Amintirile semantice, pe de altă parte, sunt mai degrabă informațiile pe care le deții. Memoria episodică este personală și se referă întotdeauna la trecut. Memoria semantică se referă la informații și este atemporala. Ea conține exclusiv date.”

• “După cum știi deja, memorarea înseamnă atât consolidarea informațiilor în creier, cât și recuperarea lor. Înveți și îți aduci aminte. Pentru a învăța cât mai eficient date noi, creierul tău trebuie să aibă contact în mod repetat cu datele pe care vrei să le reții, dar la fel de important este și să recuperezi în mod repetat aceste date noi din creier. […] Examinarea repetată este mai bună decât studiul repetat.”

• “Creierul tău nu este interesat să rețină ceea ce este plictisitor sau lipsit de importanță. Dacă vrei să știi mai multe, dă un sens informațiilor. Așa funcționează și mnemotehnica.”

• “Dacă folosești în mod regulat aceste instrumente - repetiția, spațierea în procesul de învățare, autoexaminarea, sensul, reprezentările vizuale și spațiale - memoria ta semantică se va îmbunătăți.”

• “Memoria episodică, memoria a ceea ce ți s-a întâmplat în viață, este povestea ta, așa cum ți-o amintești tu. Este memoria ancorată în timp și spațiu, sunt amintirile despre ceea ce ai trăit cândva și undeva. Memoria episodică este o călătorie în trecutul tău. Mai ții minte când…”

• “Memoria episodică nu este interesată de rutină. Nu memorăm ce este obișnuit, tipic sau așteptat. Aceste trăiri nu supraviețuiesc momentului prezent.”

• “Numeroase studii au arătat că amintirile episodice despre evenimentele emoționale sunt mai durabile decât cele despre evenimente neutre. În general, cu cât un eveniment este mai încărcat de emoție, cu atât mai vie și detaliată este amintirea lui.”

• “Multe din evenimentele episodice se concentrează în intervalul care corespunde vârstei cuprinse între cincisprezece și treizeci de ani. […] De ce? Nu știm sigur, dar majoritatea oamenilor de știință crede că este perioada cea mai încărcată de premiere semnificative - primul sărut, prima iubire, prima mașină, facultatea, prima experiență sexuală, prima casă, căsătoria, primul copil. Este o perioadă în care începem să dăm un scop și un sens naratiunii vieții noastre. Iar creierul reține ceea ce are sens.”

• “Dacă îți notezi măcar una dintre întâmplările zilei într-un jurnal, crește probabilitatea de a ți-o aminti în viitor. Mai mult decât atât, informația pe care o înregistrezi în jurnal îți poate servi ulterior drept reper pentru declanșarea amintirilor despre alte întâmplări din cursul acelei zile. Iar dacă le recitești din când în când, consolidarea lor va fi și mai puternică.”

• “Acum, când înțelegi mai bine cum funcționează memoria episodică - faptul că emoția, surpriza, sensul, reflectia și recapitularea joacă un rol important în capacitatea ta de a ține minte ce ți s-a întâmplat în viață - dă-mi voie să-ți spun un lucru: orice ți-ai aminti, amintirile tale despre ce s-a întâmplat sunt… greșite.”

Articole, evenimente si resurse utile acum:

• “Appreciate those “negative” feelings like boredom, frustration, and impatience. They’re not a sucker punch from life. They have something to tell you and they’re trying to help:

  * Boredom makes us check we’re on the right path.

  * Frustration drives us to accomplish and win.

  * Impatience reminds us the future will be better.

  Accept these feelings and steer that energy in a direction that’s meaningful, toward a better life, a better you.”

• Fiindca am uitat (sau n-am stiut niciodata) cum sa vorbim empatic si cu respect cu un copil (sau un adult 😂). “Talking to and connecting with 10-year-olds now doesn’t require remembering what you were like at 10. Instead, it’s all about approaching them as people: individuals who have their own interests, insights, and personalities. If you’re curious, warm, and earnest, you can make a new friend — and leave your awkward adult persona behind.”

• “The first step is to decide what to work on. The work you choose needs to have three qualities: it has to be something you have a natural aptitude for, that you have a deep interest in, and that offers scope to do great work.”

• “For all the self-insight we possess, we are not the most accurate judges of our personalities. We underestimate how much others appreciate us and overestimate our own competence. It’s more pleasant to think about all of the times we were kind over the instances we were not, and this selective memory can impact how we report seeing ourselves. Any quiz or category we lump ourselves into doesn’t take into account how others perceive us.”

• Una din cele mai bune explicatii ale modului in care functioneaza LLM (ChatGPT si alte GAI-uri), si mai ales a limitelor inerente acestui tip de AI. Cu aplicatii practice in analiza financiare, dar alea nu sunt obligatorii de citit, sunt doar exemplificari.

• “The rise of artificial intelligence has captured our imagination for decades, in whimsical movies and sober academic texts. Despite this speculation, the emergence of public, easy-to-use AI tools over the past year has been a jolt, like the future arrived years ahead of schedule. Now this long-expected, all-too-sudden technological revolution is ready to upend the economy. “

• Daca toti visatorii intru antreprenoriat (“startup wannabe”) care vin la mine ar urmari si aplica pasii astia, viata amandurora ar fi infinit mai usoara.

• “Just like the microchip brought the marginal cost of compute to zero, and the Internet brought the marginal cost of distribution to zero, generative AI promises to bring the marginal cost of creation to zero.”

  “For our dollar, generative AI holds a similar promise when it comes to the cost and time of generating content—everything from writing an email to producing an entire movie.“

  “Broadly, we believe that a drop in marginal value of creation will massively drive demand. […] The result is more jobs, more economic expansion, and better goods for consumers. This was the case with the microchip and the Internet, and it’ll happen with generative AI, too.”

• Pentru cei care vor sa se promoveze pe youtube sunt cateva lectii bune din analiza asta despre cum a reusit Beluga sa castige 4 milioane de subscriberi in 3 luni.

• Atentie! Acesta nu este un articol serios! Va rog sa nu-l cititi! Altfel o sa va para rau 😉

• N-as fi crezut ca o sa rad in hohote citind o recenzie a unui "board game", dar George Cosmin Bors mi-a schimbat radical asteptarile.

• Academia Română a anunțat că cea mai recentă ediţie a „Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române” – DOOM 3, tipărită în 2021, poate fi consultată online, în regim gratuit, accesând adresa https://doom.lingv.ro/ Potrivit specialiştilor, DOOM este un dicţionar normativ, iar cuvintele sunt redactate conform normelor oficiale în vigoare astăzi.

• Cele mai misto animeuri pe care le poti urmari acum pe Netflix (am vazut cam 90% din ele si este intr-adevar o selectie foarte buna).

• “Jocurile de levate (trick-taking games) sunt cele mai vechi jocuri de cărți din istorie și nu am menționat nici măcar 1% din toate care au existat vreodată. Povestea lor se întinde pe o perioadă de secole întregi, iar longevitatea lor (ca familie de jocuri) și numărul de-a dreptul covârșitor de jocuri de levate inventate de-a lungul vremii (mult prea multe ca să le enumăr aici) nu pot decât să stea ca mărturie a frumuseții acestora.”

• Inca un articol excelent de ludologie culturala scris de Alex Bogdan: “Concordia este un joc care merită să fie în vizorul oricărui începător, intermediar sau veteran într-ale board game-urilor. După cum am spus și la începutul postării, este următorul pas firesc de la Catan, mai ales dacă nu ai chef de negocieri cu oponenții și să te rogi de ei să-ți dea resurse. În mod ironic, tot Cicero spunea la un moment dat că comerțul este “sângele care curge prin venele civilizației“, iar Concordia ilustrează perfect (deși abstractizat) nu doar felul în care comerțul a creat legături între diverse colțuri îndepărtate ale lumii și felul în care acesta a dus la cooperare între popoare și oameni în general (“activez provincia Dacia acum, și îți dau și ție niște stofă, ok?”, “mersi, o să țin minte”). Jocul captează senzația de aventură și riscul ce caracterizau călătoriile care veneau la pachet cu ideea de comerț.”

• Câți prieteni ai, cărora să le zici:

  - Am o problemă nasoală...

  Și ei să-ți răspundă imediat, fără ezitare:

  - Zi-mi cu ce pot să te ajut!

  Și la câți dintre prietenii tăi le-ai răspunde la fel, dacă ar avea ei o problemă?

  PS. Ca să nu sară lumea pe mine cu întrebări, nu am nicio problemă, reflectam doar despre ce înseamnă și cât de importanți sunt prietenii adevărați.

• Ok, nu o sa faci 1,6 milioane doar uitandu-te la video-ul asta de 15 minute, dar cele 9 lectii sunt chiar bune (si pe bune):

  1. Pay off ignorance debt

  2. Have a strong bias for action

  3. Design a grand slam offer

  4. Take an experimental approach

  5. Create value through packaging

  6. Acquire specific knowledge

  7. Be patient

  8. Consistency is better that intensity

  9. Have an attitude of playfulness