O carte ampla, bine documentata, necesara: “Gata cu mancatul impulsiv” (8/10) de Christopher G. Fairburn
Scrisa intr-un limbaj accesibil, despre cele mai des intalnite tulburari alimentare (bulimia, anorexia, hiperfagia), Gata cu mancatul impulsiv este o carte ampla si bine documentata, dar cea mai buna mi s-a parut partea a 2-a a cartii unde prezinta un program de autoajutorare, testat si validat in clinici medicale, pentru cei care mananca impulsiv.
Cateva idei care mi s-au parut importante si care sa va convinga sa cumparati cartea:
Sindromul de alimentație nocturna este un diagnostic relativ nou cu următoarele trei caracteristici:
episoade recurente de mâncat în timpul nopții sau de mâncat excesiv în timpul serii;
conștientizare a comportamentului la momentul respectiv;
stilul alimentar generează suferință și scăderea stimei de sine.
Deși am putea fi tentați să considerăm mâncatul impulsiv ca o dependență de substante studiile și cercetările actuale nu au confirmat că această teorie. Tratamentele folosite pentru combaterea dependentei au dat rezultate variabile în cazul mâncatului impulsiv în timp ce tratamentele bazate pe terapia cognitiv-comportamentală au dat rezultate pozitive clare.
Programul de autoajutorare imbunătățit pentru cei care mănâncă impulsiv:
Pasul 1 - Automonitorizare (1-2 saptamani)
Automonitorizarea consumului alimentar (foloseste fisa de monitorizare de aici: https://www.cbte.co/download/figure-15-a-monitoring-record/);
Cantarirea saptamanala (incepe sa te cantaresti DOAR o singura data pe saptamana, dimineata aproximativ la aceasi ora);
Completarea saptamanala (foloseste fisa rezumativa de aici: https://www.cbte.co/download/figure-19-a-summary-sheet/);
Sedinta de analiza a pasului 1 (in fiecare saptamana):
M-am monitorizat?
Îmi pot îmbunătății monitorizarea?
M-am cântărit o dată pe săptămână?
Devin evidente tiparele mele alimentare?
Pasul 2 - Regularizare (3-6 saptamani)
Continuarea actiunilor de la pasul 1;
Stabilirea unei scheme de alimentație regulată (trebuie să încerci să mănânci trei mese planificate în fiecare zi, plus două sau trei gustări planificate);
Oprirea vărsăturilor și abuzului de laxative și diuretice;
Sedinta de analiza a pasului 2 (odata cu analiza pasului 1, in fiecare saptamana):
Îmi planific mese și gustări regulat în fiecare zi?
Mă străduiesc să-mi limitez alimentația la mesele și gustările zilei?
Am sărit vreuna dintre mese și gustări?
Sunt intervalele dintre mese și gustări mai lungi de patru ore?
Mănânc între mese și gustări?
Când lucrurile nu merg bine, revin la planul meu?
Îmi adaptez orele meselor și gustărilor pentru a preîntâmpina evenimente și împrejurări?
Am urmat sfatul privind vărsăturile și utilizarea necorespunzătoare a laxativelor și diureticelor?
Pasul 3 - Schimbare (3-9 saptamani)
Continuarea actiunilor de la pasul 1 si 2;
Activitățile alternative de substituire a mancatului impulsiv si măsurile extreme de control al greutății (fa-ti o lista, testeaza-le, completeaza lista si continua sa faci ce merge);
Identificarea modificărilor în greutate;
Sedinta de analiza a pasului 3 (odata cu analiza pasului 1 si 2, in fiecare saptamana):
Am conceput o listă de activități alternative?
Am înregistrat pornirile de a mânca sau de a vomita?
Folosesc lista de activități alternative atunci când este necesar?
Mi-aș putea îmbunătății utilizarea activităților alternative?
Pasul 4 - Solutionare (4-8 saptamani)
Continuarea actiunilor de la pasul 1, 2 si 3;
Dezvoltarea abilitatilor de rezolvare a problemelor de viata. Rezolvarea eficienta a majoritatii problemelor implica urmatorii pasi:
Identificarea problemei cat mai devreme posibil;
Specificarea cu exactitate a problemei;
Luarea în considerare a cat mai multor soluții;
Analizarea implicațiilor fiecărei solutii;
Alegerea celei mai bune soluții sau combinații de soluții;
Implementarea soluției.
Sedinta de analiza a pasului 4 (odata cu analiza pasului 1, 2 si 3, in fiecare saptamana):
Îmi rezolv suficient de des problemele?
Când rezolv problemele o fac cum trebuie?
Revizuiesc rezolvarea problemelor?
Pasul 5 - Finalizare (4-12 saptamani)
Continuarea actiunilor de la pasul 1, 2, 3 si 4;
Analiza progresului (ar trebui sa continui programul?)
Identificarea altor chestiuni de abordat
Adresarea preocupărilor legate de silueta, verificarea aspectului fizic și impresia că ești gras (foloseste fisa pentru imaginea corporala de aici https://www.cbte.co/download/figure-30-a-body-image-record/);
Adresarea dietelor stricte.
Pasul 6 - Consolidare (tot restul vietii)
Continuarea actiunilor de la pasul 1, 2, 3, 4 si 5 care iti sunt necesare;
Menținerea progresului (cum mentii progresul?);
Abordarea obstacolelor (cum gestionezi esecurile?).
Aici am gasit-o la cel mai mic pret.
Articole, evenimente si resurse utile acum:
In sfarsit a aparut pe piata primul curs (online) de board game design tinut de un creator de jocuri roman, Florin Purluca.
Daca esti pe Substack, trebuie sa citesti articolul asta pana nu e prea tarziu ;)
"But when we compare ourselves to other writers, to their talent or to their material success, when we look at them and then at ourselves and find ourselves lacking, we have to ask—did I do what they did? Did I do the equivalent? What work of theirs am I ignoring?"
Yeii, acum pot sa folosesc ChatGPT direct dintr-un app (pe Mac)! 🥰
Charlie Munger died last year at 99, but his legacy continues to live on: Be selective and patient - “Wall Street loves activity, but Munger was happy with “sitting on his ass” and waiting for the “fat pitch.” Sometimes, that meant not investing for months or even years. His approach involves focusing on clear opportunities and avoiding extensive analysis of companies outside one’s expertise. This selective approach, akin to Ted Williams' "fat pitch" philosophy, minimizes wasted effort and enhances decision-making efficiency.” Restul aici.
“One of the questions I get asked the most often is, “What should I invest in?” While the right answer depends on a host of factors including your risk tolerance, financial goals, and more, I’ve slowly converged toward one asset class in particular—stocks/equities. I’ve always been a fan of investing in stocks (via index funds/ETFs) and I’m only becoming more convinced of this over time. But my reasoning for why I prefer stocks over most other risk assets has changed.
De multa vreme vreau sa invat limbajul semnelor. Fiindca sunt un extrovert extrem (87% in Big Five) si ma simt frustrat cand nu pot sa vorbesc cu cineva, cum ar fi cu o persoana cu deficienta de auz. Fiindca sunt pasionat de semiologie si ma tot intreb ce inseamna semnele pe care le vad cateodata pe strada la doi surzi care vorbesc, ma framanta curiozitatea sa aflu ce inseamna si cum s-au format respectivele gesturi. Fiindca vreau sa ii spun cateodata ceva lui Mihai (sa il cert, de fapt) in locuri publice fara sa ne auda alte persoane. Fiindca daca suntem vreodata intr-un avion si suntem atacati de teroristi pot sa vorbesc pe ascuns cu fiii mei si sa ne coordonam atacul (stati calmi, imi dau seama ca astea sunt fanteziile noastre razboinice si ca sunt foarte putine sanse sa se intample asa ceva). Si azi la NOÍ Coffee Bar mi-am facut curaj sa vorbesc cu Oana care e surda, prin intermediul prietenelor ei care stiu limbajul mimico-gestual si, spre marea mea surpriza, am aflat ca exista nenumarate limbaje ale semnelor, ca sa vezi!!
Se pare ca, la fel ca noi, surzii trebuie sa invete si ei mai multe "limbi straine" ca sa se inteleaga cu prietenii din alte tari. 😂🥰
Habar n-ai ce norocos esti ca poti asculta muzica cand vrei tu, pana nu vezi ce simte o persoana cu deficiente de auz cand aude pentru prima oara. Muzica, glasul parintilor, propria voce...
O satiră comică evident, dar remarcabilă fiindcă are curajul de a pune în discuție biasurile inconștiente care afectează obiectivitatea unui critic (reviewer) de jocuri de societate (board games).
Funny, dar si mai important este ca arata cum nici macar balbaiala (termenul medical este balbism) nu te poate impiedica sa iti implinesti visul… chiar si cel de a fi un "stand up comedian".
Stiati ca Tim Ferriss l-a descoperit in sfarsit pe Ren si ca l-a dat pe spate cu piesa „Hi Ren”? — "This is f*cking incredible. I’ve never seen anything like it. It’s a wild cocktail of talent, craziness, philosophy, redemption, and relief. The lyrics are pure genius. Watch the whole thing—trust me."
Cum nu stiti la cine ma refer? Uite aici melodia, versurile, si explicatia melodiei data chiar de Ren. Dar de fapt voiam sa va arat cum asculta si simte Elizabeth Zharoff, o soprană de operă profesionistă, piesa lui Ren.
Crokinole (1876; 8/10) - 8+(6+), 2-4 players, 30 min., complexity 1,25/5 - un joc tradițional canadian creat de un anonim din secolul XIX, foarte bun pentru întreaga familie, începători, copii sau avansați, ca "filler" sau "introductory game", pe care îl joc cu plăcere ori de câte ori am ocazia, pentru simpla bucurie de a lovi cu degetul în pucul meu astfel încât să lovească strategic pucul adversarului, să-l scoată afară și pucul meu să ricoșeze în zona de 15 puncte. E drept că mi se întâmplă foarte rar, dar speranța moare ultima :) Best Review aici. Best How To Play:
Cel mai bun pret pe care l-am vazut in Romania pentru o tabla profesionala de Crokinole (la jumatate din pretul singurului distribuitor de astfel de table de la noi).
Eu mi-am bagat selectia de jocuri micute si fun intr-un rucsac dar uite ca nu m-am gandit sa le bag intr-o cutie de pantofi :)
Inca un articol excelent de ludologie culturala, scris de
, despre pandemii, variola, vaccinuri, zoonoze, si, nu il ultimul rand, despre jocul cooperativ “Pandemic”: “In 2004 lui Matt Leacock i-a venit ideea de a realiza un board game în jurul acestei premise. În cuvintele sale, “mi-am imaginat că virusurile ar fi antagoniștii perfecți pe care jucătorii să îi confrunte. Virusurile sunt nepăsătoare, necruțătoare și înfricoșătoare.”So cute 🥰
Ai crede ca firmele corporatiste din lumea jocurilor de societate nu sunt la fel de lacome si de stupide ca restul (poate nu tot restul, ci doar 99%). Dar, stiu, am asteptari nerealiste. P.S. Stiu ca s-a mai postat aici pe acest subiect, dar video-ul asta mi se pare ca sumarizeaza cel mai bine ridicolul acestei situatii.
“Perfect Days” (10/10) în regia lui Wim Wenders.
Filmul care o să îți arate ce înseamnă ikigai (sensul și valoarea vieții). Acel lucru care te face să te simți motivat și fericit când te trezești dimineața chiar dacă ești doar un om care curăță toaletele publice din Tokyo. O muncă pe care tu ți-ai ales-o deși provii dintr-o familie foarte bogată. Un film despre o viață perfectă dar atât de diferită de idealul hiperactiv, hiperconsumist, hiperanxios, hiperstresat al culturii capitaliste. O să găsești o mulțime de paralele cu filosofia lui Epicur (care nu este nici pe departe hedonism consumist așa cum crede restul lumii). Oare Wenders a studiat și filosofia? În rest, multe zile după ce ai văzut filmul ăsta, o să te trezești gândindu-te din senin la sensul vieții, valoarea vieții, sensul muncii tale, nevoia de ritual, nevoia de muzică, conectarea cu alte generații, ce înseamnă să fii prieten cu adevărat, cum ar fi să trăiești doar pentru aprecierea ta și nu a altora, lucrul bine făcut care îți da satisfacție că îl faci indiferent de ce crede lumea, cum data viitoare e data viitoare, cum și când ești pe moarte poți să te joci și să râzi…
P.S. Mi-a luat o luna sa gasesc un mod in care sa pun in 2-3 fraze tot ce a trezit filmul asta in mine. Si credeam ca mai scurt de atat nu se poate. Dar
, o buna prietena de-a mea, l-a rezumat ata de bine si scurt ca nu pot sa nu pun si recenzia ei aici: "O zi perfectă e o zi obișnuită în rutinele sale reconfortante, în intersecțiile dintre priviri și zâmbete, cu imaginile sale, muzica sa, timp de citit sau privit cerul, cu râs și plâns, cu mâncarea bună și locurile care te fac sa te simți protejat. Zilele perfecte ale domnului Hirayama sunt așa. Dar și pline de emoții despre care nu știm nimic."Orson Scott Card - “Jocul lui Ender” (10/10), Editura NEMIRA
Tu ce-ai face daca ai fi un copil oarecare, indragostit de jocurile video, si ai fi selectat din senin de guvern sa participi la un program secret de antrenament pentru razboaie spatiale doar fiindca esti bun la jocuri? Ce-ai face daca te-ai trezi brusc in cea mai avansata facilitate de antrenament pe care ti-o poti imagina, unde disciplina militara este reala si toti ceilalti recruti par mai puternici si hotarati sa te invinga in orice fel? Cum ai rezista? Cum ai lupta? Cum ai invinge? Si ce te-ar costa victoria asta?
*https://nemira.ro/jocul-lui-ender-paperback - 29,99 ron cu codul NEM40
Hayao Miyazaki - “Nausicaä of the Valley of the Wind” (10/10), Studio Ghibli
Acesta este poate cel mai bun anime care sa te faca sa intelegi diferenta dintre pseudo-arta ridicola, senzoriala, escapista, si arta adevarata, complexa, provocatoare, transformatoare. Acest anime se degusta lent, in timp, in multe discutii cu prietenii tai deschisi la minte, ca sa poti sa surprinzi si sa te bucuri de toata complexitatea intrigii, de evolutia personajelor, de duiosenia muzicii, de compozitiile cu unghiuri neobisnuite, de provocarea intrebarilor filosofice, de avertismentele etice si ecologiste, de frumusetea liniilor desenului, de modelul de erou feminin neconventional si multe altele. Fiindca la final o sa simti cu toata inima ca vrei sa fii si tu un pic mai Nausicaa.
Jim Kwik - “Fără limite. Dezvoltă-ți gândirea. Învață mai rapid și eliberează-ți viața extraordinară” (8/10), Editura Trei.
O foarte buna sinteza a mai multor cercetari si carti populare de dezvoltare personala. Mi s-a parut foarte inspiratoare si povestea personala a lui Kwik care a reusit prin lectura si disciplina sa se elibereze de etichetele de “prost”, “greu de cap”, “copilul cu creierul defect” pe care le-a primit in toti anii lui de scoala si sa devina (poate nu chiar “limitless”), dar sigur un om care are incredere ca poate sa invete (aproape) orice si ca poate ajuta oamenii cu ceea ce stie sa se elibereze de propriile etichete si credinte limitative.
*Pe site-ul editurii am gasit-o cu 30% discount, adica 38,50 ron.
“Cum pregatim un discurs” (8/10) de Theodor Paleologu. O colectie de mini-eseuri despre diferitele aspecte ale oratoriei si retoricii, fara sa intre in multe detalii, dar creionand o schema clara si cuprinzatoare a tot ceea ce inseamna acest domeniu si spulberand pe ici pe colo tot felul de mituri. Cateva idei interesante care sa va faca sa cumparati cartea:
Cei care mizează exagerat de mult pe avantajele spontaneității și naturaleții ajung să vorbească halandala, fără cap și coadă, neștiind că spontaneitatea, naturalețea și improvizația sunt, de fapt, rezultatul unei îndelungi pregătiri. Prin studiu, lectură și antrenament se formează acele automatisme retorice esențiale pentru capacitatea de improviza.
Ceea ce nu trebuie să uităm nici o clipă este că orice narațiune plasata într-un discurs trebuie să aibă un tâlc și să fie subordonată scopului urmărit. Nu povestim de dragul de a povesti, ci pentru a atinge un scop precis.
Feriți-vă de trainerii care propun “tips and tricks” în privința limbajului corporal: gesturi și posturi care sugerează încredere, deschidere, asertivitate, toleranță sau mai știu eu ce. Nu puneți carul înaintea boilor. Gesturile acompaniază cuvintele, nu invers. Când v-ați pregătit discursul cum se cuvine, gesturile vor urma de la sine. Fiți natural. E de ajuns. Unii gesticulează mai mult, alții mai puțin. Nu există rețetă general valabilă. Luați câteva discursuri celebre și citiți-le cu voce tare de mai multe ori. Veți vedea că gesturile și inflexiunile vocii își vor găsi de la sine manifestarea care vi se potrivește.
Formulez aici acele întrebări fundamentale pe care trebuie să ni le punem pentru a ști cum să ne găsim argumentele pentru teza noastră:
Ce este lucrul despre care vorbesc? Aici aș regrupa definiția, enumerarea părților, apartenența la gen și specie.
Care este legătura între lucrul despre care vorbesc și alte realități? Aici se situează cauzalitatea, analogia și contrarietatea.
În sfârșit, care sunt circumstanțele? Cine? Ce? Unde? Când? Cum? Și de ce?